Mogîldeaţa

Există răni ale sufletului care au nevoie de timp să fie cicatrizate şi încă de timp pentru a nu rămîne nici urmă de ele.

Există clipe care trebuie să fie revizuite iar şi iar pînă a fi uitate.

Există cîntece pe care nu le vei mai vrea să fie ascultate, căci ar fi prea legate de amintiri nedorite sau de trăiri cîndva înnebunite.

Există  străzi şi oraşe spre a nu mai fi vizitate niciodată, căci acolo s-a plimbat ea – nebuna şi nesăbuita dragostea ta. Pe care ai dat-o uitării şi nu o mai vrei în viaţa ta, şi nici urmă sau fărîmitură de ea.

Gînduri nechibzuite, vise netrăite, aruncate într-un sertar – rămîn acolo prăfuite.

Priviri ameţite, şoapte nerostite, atingeri de mîini nepipăite.

Emoţii nesimţite, săruturi neîncălzite, îmbrăţisări nedăruite.

Ecouri în suflet, într-un tunel îndepărtat al inimii, străbat prin gheaţă

În căutarea soarelui şi a lunei, la suprafaţă!

împletituri de fulgi, apar fisuri,

Havuz de stropi ţîşnind  la viaţă.

Căldură, moleşeală, priviri de mogîldeaţă

Naivă, utopică şi plină de speranţă.

Hoinară

Dorită

Aşteptată

De un suflet îmbătat de o altă viaţă

Neruptă, netăiată,

Aşa frumos împachetată şi dăruită lor de soartă,

O clipă şi o veşnicie drept răsplată.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s